Ultimele articole

roma. frumusetea din tine

Daca ai ajuns vreodata la Roma, si te-ai simtit coplesit, nu ma mir. Un loc cu multa, prea multa istorie, o concentrare mare de antic pe cateva sute de metri patrati, pizza si pasta la tot pasul, religie, oameni eleganti si limba…o, limba aceea melodioasa careia stim sa-i ascultam muzica, mai mult decat intelesul. Roma este un muzeu in aer liber, construit la nivelul tau, dar in care mai mereu privesti in sus. La numele restaurantelor, la pinii sau palmierii mai inalti decat turlele bisericilor, la fantanile ascunse pe coline. Bucurii laice sau religioase, le gasesti pe toate pe verticala. Roma iti insira o lista impresionanta de obiective turistice, insa nu-ti da si harta cealalta, cu care sa-i descoperi nevazutul. Roma este ca frumusetea pe care o ai in tine si pe care ai uitat-o sau si mai rau, inca nu ai cunoscut-o.

De trei ori am ajuns la Roma. Ca si tine poate, am citit de fiecare data despre tot ce trebuia sa vizitez ca sa ma simt o donna romana autentica. Roma mea este s-a dovedit a fi un oras diferit, suprapus peste ce mi se vanduse in ghidul turistic. Un oras care mi s-a aratat mereu altfel, daca eram gata sa fac efortul de a ma descoperi o data cu el.

Prima data am ajuns in 2010. O saptamana intreaga m-am minunat de frumusetea atemporala a orasului. Am colindat fiecare cotlon din centru, mi-am asumat doze mari de carbohidrati si m-am pierdut pe strazi, via si viale. Insa spre final, am stat pentru prima data, intr-o dimineata de februarie cu soare, pe treptele din Piazza San Pietro. Acolo unde si Dumnezeu isi face vacanta, cand vine in Italia desigur. In linistea de afara, mi-am auzit pentru prima data cu adevarat, zgomotul din minte. Si am decis ca macar pentru cateva minute, gandurile sa-mi taca si inima sa-mi vorbeasca despre cat de frumos era acel moment. Am lasat orasul sa deschida discutia intre mine si mine. Si o poate deschide si pentru tine cu tine. Am invatat atunci ca frumusetea este mereu in noi, daca ii dam inimii volumul mai tare si o ascultam pe indelete. Roma este conversatia pe care nu ai avut-o poate niciodata cu tine, despre tine si despre cat de frumos esti. Mai ramane doar sa gasesti treptele potrivite tie.

4 ani mai tarziu, o calatorie de weekend de noiembrie, din nou la Roma. Un hotel ingrozitor si o stare generala de anxietate pe care am avut-o de la inceput si care m-a paralizat tot timpul. In nicio zi nu mi-a fost bine. O vacanta care parea ratata, pentru ca nu stiam sa ma relaxez si sa ma minunez. Pana in dimineata de duminica, cand totul s-a schimbat. Am stat pe jos mai toata ziua, pe pietrele cubice din San Pietro sau pe treptele Trinita dei Monti, in ploaie sau soare. In mijlocul inimii ei, asa am vazut cel mai bine Roma si frumusetea ei. Furnicarul localnicilor, pelerinilor, turistilor, fetelor, copiilor, batranilor. Zambete mii la tot pasul, conversatii multe si multa agitatie. Vad oare romanii mereu frumosul celor de langa ei? Da. Pentru ca isi oglindesc frumosul in cei pe care ii aleg parte din lumea lor. Cu reconfirmari zilnice, Roma este locul unde esti frumos in mijlocul sufletelor dragi tie. Daca uiti de tine, ei sunt oglinda ta si cea mai buna confirmare.   

Noiembrie 2017 a venit, cand mi-am dorit sa vad unul din spectacolele companiei Akram Khan, la Teatro Vascello din Trastevere. Uitasem complet de ce imi luasem biletul sau ce imi doream de la aceasta scurta calatorie. Pana cand am ajuns acolo. Si totul s-a oprit parca in loc si am reinceput sa ma minunez. Nu facusem asta de mult timp. Nu ma minunasem de nimic din viata mea si cu siguranta nici de mine. Am ales atunci sa uit totul despre Roma deja cunoscuta si am luat-o la pas ca si cand eram pentru prima data acolo. Din necunoscut a devenit cunoscut si din strain a devenit familiar. Am mers unde nimeni nu mai mergea si cand nimeni nu vizita. Dupa multi, arhitectura Romei e vie pe timpul verii, sub talpile milioanelor de turisti. Eu i-am descoperit insa frumusetea nemiscata, tacuta si ascunsa iarna. Asa am stiut ca suntem frumosi tot timpul anului. Cine spune ca gradina botanica e mai frumoasa ziua? Sau ca este pentru indragostiti? Te provoc sa o vizitezi la asfintit, chiar la ultimul bilet vandut. Singur sau singura. Plantele nu-ti vor vorbi, dar tu te vei minuna de cat de frumoase sunt si fara lumina puternica a zilei. Si sper sa iti dai seama atunci ca vei fi mereu frumos, in solitudine sau cand esti privit, ziua sau noaptea.

Frumosul este si ceea ce inca nu ai creat in tine. Arunca macar o data in viata harta, asa cum am facut-o eu si du-te pe drumuri noi. Esti viu si asta va fi destul ca sa te ghidezi singur pe alte directii. Roma este frumoasa ca tine, curioasa, autentica, tanara, zambitoare. Si are de impartit multa frumusete cu tine. Roma este o bijuterie. Roma e insa si locul unde poti descoperi bijuteria din tine. Roma e bogata ca sa descoperi si tu adevarata bogatie din tine. Avut sau sarac, vei pleca de acolo cu valori mai mari decat sculpturile lui Bernini sau monezile Fontanei di Trevi. Vei pleca cu intunericul ce se lasa peste oras intr-o zi de noiembrie, cu frumusetea pavelelor de la Piazza Spagna sau a rose-urilor baute zgomotos intr-o sambata seara in Trastevere.

Te poti bizui oricand pe amintirile mele sau si mai bine, le poti avea pe ale tale. Vei sti mereu cat de frumos sau frumoasa esti, pentru ca Roma va deveni reflexia si ecoul frumusetii din tine.

Te imbratisez,

RedB

#soultraveler

Finalul dragului meu proiect „Miscare si Culoare”

Miscare si Culoare, proiectul de educatie in arta contemporana produs de Asociatia Sectia de Coregrafie in colaborare cu MNAC, a ajuns la sfarsit. 40 de copii minunati, din medii diferite, au experimentat si s-au miscat, egal, liber, creativ si interdisciplinar. Dincolo de ce au invatat in timpul celor 12 laboratoare ale programului experimental, acest copii (si parintii lor) au sansa de a intelege cat de importanta este adaptarea continua la evolutia socialului din care facem parte.

Expozitia finala in care au expus copiii a fost doar punctul final al programului, care a inclus tururi ghidate la MNAC, vernisaje, vizionari de filme, spectacole, discutii intre artisti si copii.

Mai important, am vazut cum o idee de educatie prin arta a fost usor inteleasa si pusa in practica de toate partile implicate. 40 de copii sunt acum mai fericiti, mai frumosi, mai pregatiti 🙂

Credits:

Daca sunteti curiosi si cine a fost echipa din spatele proiectului si cum s-a desfasurat calatoria Miscare si Culoare, v-am pregatit aici  tot ce trebuie. 

Un proiect initiat de: Irina Cangeopol si Sandra Mavhima

Producator: Asociatia Sectia de Coregrafie

Parteneri: Muzeul National de Arta Contemporana, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul Municipiului Bucuresti, Liceul Teoretic ”Dimitrie Bolintineanu”, Scoala Gimnaziala ”Sfântul Silvestru”, Scoala Germana ”Zeppelin Schule”, Centrul de plasament ”The Door”, Asociatia MetruCub, resurse pentru cultura, Asociatia Istoria Artei, Teatrul Odeon. 

Finantatori: AFCN, ArCub

XoXo

Finisajul „Miscare si Culoare”

 

Am mai scris despre proiectul de educatie in arta contemporana,  |Miscare si Culoare|, produs de Asociatia Sectia de Coregrafie si MNAC.

Sambata am fost invitata de echipa la finisajul pe care l-au pregatit cu cei 40 de copii, care si-au exprimat nevoia de miscare si exprimare prin arta.

„Miscare si Culoare” s-a dezvoltat de la ideea ca traim intr-o lume in care limitele intre stiinta, arta si tehnologie sunt difuze, iar felul in care noile generatii se adapteaza si invata sa devina adulti fericiti si liberi, este mai mult decat o necesitate, o prioritate.

Proiectul a constat in 12 laboratoare de miscare si arta vizuala, finalizate cu expozitia despre care va povesteam, cu lucrarile realizate de copiii despre care am aflat ca provin din medii foarte diferite si pentru care accesul la cultura variaza foarte mult. Libertatea pe care au primit-o sa experimenteze, sursele de inspiratie si ghidajul celor din jur (chiar si un psiholog a analizat felul in care copiii primesc informatia noua si ce tehnici artistice aleg), s-au materializat in lucrarile expresive si unice din expozitia deschisa la MNAC.

Credits:

Daca sunteti curiosi si cine a fost echipa din spatele proiectului si cum s-a desfasurat calatoria Miscare si Culoare, v-am pregatit aici  tot ce trebuie. 

Un proiect initiat de: Irina Cangeopol si Sandra Mavhima

Producator: Asociatia Sectia de Coregrafie

Parteneri: Muzeul National de Arta Contemporana, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul Municipiului Bucuresti, Liceul Teoretic ”Dimitrie Bolintineanu”, Scoala Gimnaziala ”Sfântul Silvestru”, Scoala Germana ”Zeppelin Schule”, Centrul de plasament ”The Door”, Asociatia MetruCub, resurse pentru cultura, Asociatia Istoria Artei, Teatrul Odeon. 

Finantatori: AFCN, ArCub

XoXo

Educatia prin arta

Mereu am crezut ca arta are cu totul alta menire decat cea pur estetica, superficiala, primara. Sub diverse forme, arta atrage atentia, trezeste, modifica, educa, creste, vindeca. Pentru mine, veche, moderna sau contemporana, pictura, dans sau cinematografie, scumpa sau arta este mereu simpla si onesta, indiferent cine o consuma. Doar gandul ca atat de multi oameni in Romania inca nu au insa acces la arta, pentru a o putea consuma atat ei cat si copiii lor, m-a facut sa realizez cat de importante sunt proiectele colaborative create de operatorii culturali si cei educationali.

Miscare si Culoare este unul din ele. Fiind conceput ca un proiect transdisciplinar, care cuprinde laboratoare de miscare si arta vizuala pentru 40 de copii din medii defavorizate si cu/fara acces la arta/cultura, initiativa este semnata de Asociatia Sectia de Coregrafie in parteneriat cu MNAC. Proiectul pune accent pe multidisciplinaritate si imbina creativitatea cu tehnologie si stiinta, atat cat laboratoarele-experiment sa ii puna in contact pe copii cu arta contemporana, in moduri noi, inovatoare, adaptate noului social. Copiii sunt permanent indrumati de membrii unei echipe complexe: psihologi, artisti, istorici, coregrafi, muzicieni, actori, si invata liber sa se exprime prin miscare si culoare :), in diverse tehnici expresive.

La ateliere participa copii din diferite medii sociale, din 4 institutii: 2 scoli publice, una din zona centrala si cealalta de la periferie, o scoala privata centrala (cu predare in limba germana) si un centru de plasament pentru copiii orfani din Mogosoaia. Copii din medii cat mai diverse, pentru a testa metodele de lucru si receptarea lor, fie fara a avea in prealabil acces la cultura si educatie altundeva decat in scoala, fie din familii de artisti si intelectuali, mai familiarizati cu actul cultural.

Timp de cateva saptamani, egalitatea, diversitatea si toleranta vor fi predate si inspirate ca modele de comportament social. Indiferent de varsta, mediu, cunostinte, nevoi emotionale. Frumos, nu? Curajos, nu? Unic, din pacate, da! Cand limitarile, prejudecatile si presiunea sociala dispar, ramane autenticul: copiii se simt bine impreuna, socializeaza si colaboreaza, evolueaza. O celula de 40 de copii care poate fi folosita ca model de cooperare, prietenie si respect, pentru o societate inca atat de primitiva si dezbinata. Asa cum zicea si Irina Cangeopol, una dintre initiatoarele proiectului, proiectul nu a fost niciodata despre arta, ci despre arta care adreseaza umanul din noi insine, prin toleranta fata de cei diferiti de noi si promovarea de modele relationale pozitive intre copii.

Miscare si Culoare – un proiect care schimba cu adevarat lumea.

RB

Miscare & Culoare

Am aflat despre proiectul „Miscare si Culoare” de la coregrafa Sandra Mavhima, creatoarea Asociatiei Sectia de Coregrafie. Desi are si cuvantul miscare in denumire, proiectul de fapt propune o tehnica ceva mai complexa, care pune accent pe multidisciplinaritate si imbinarea creativitatii cu elemente din stiinta si tehnologie. Miscare si Culoare este de fapt o serie de intalniri, laboratoare, tururi ghidate, expozitii si prezentari de spectacole dedicate copiilor din medii defavorizate sau dimpotriva, cu acces la cultura.

Coordonati de psihologi, artisti, istorici, coregrafi, muzicieni si actori, copiii selectati experimenteaza desenul ca forme lasate de corpul lor in miscare, insusindu-si astfel si aspecte ale cinetismului corpului uman si exprimandu-se liber, in diferite tehnici, pe suprafete mari.

Programul activitatilor: 11 august – 5 septembrie, 10:30 – 13:30 laboratoare de arta / 07 septembrie, 18:00 • Vernisajul expozitiei / 11 noiembrie • Finisajul expozitiei acompaniat de prezentarea publica a rezultatelor, vizionarea filmului documentar al procesului de lucru si lansarea albumului ilustrativ ce contine lucrarile copiilor. Proiectul initiat de Irina Cangeopol si Sandra Mavhima se va incheia cu realizarea unui scurtmetraj video si a unei publicatii care va prezenta artefactele realizate de copii, metodele de abordare integrata a tuturor artelor si in relatie cu alte discipline, promovand astfel un model de bune practici in educatia prin cultura in cadru non-formal.

 

Stay tuned!

RB