Uncategorized
Scrie un comentariu

Cultura este o forma de indaratnicie; aceea de a visa.

Am participat la o dezbatere deschisa cu Ministrul Culturii pe tema unirii sub o singura entitate (juridica si economica) a unor institutii culturale importante: Opera, Opereta, CNDB si Tinerimea Romana. Nu am citit proiectul de lege, nu cunosc motivatiile financiare in totalitate, desi meseria mea este de multe ori legata si de cifre si detalii. Stiu doar ce am vazut eu intr-o sala a Centrului si stiu ce mi-as dori sa vad ca se intampla pe viitor.

Nu mi-am tocit poantele in salile de balet, dar stiu cat de greu le este unor dansatori de la Opera sa reziste luna de luna. Nu am facut cursuri de dans contemp la Viena, dar am simtit zbaterea dansatorilor din sala. Vocea lor inabusita parca de indiferenta unei clase politice prea putin interesate de societatea pe care o guverneaza, prea legata de ce nu avem, ca sa ne furnizeze solutii.

Nici lumea dansului nu este perfecta, cel putin pentru mine din afara. Mai avem de lucrat la unitate, viziune si strategie pe termen lung. Pe de alta parte cum ai putea sa faci asta cand trebuie sa te zbati lunar sa iti tii un sediu?

Cred ca azi a fost o ocazie buna sa ne exersam aceste abilitati si sa ne punem intrebari sincere. Daca nu cumva trebuie sa trecem dansul pe primul loc si nu pe noi insine. Sa vedem deasupra propriilor interese, catre un scop mai mare decat noi. Daca privim micro, vom obtine ecouri pe masura. Daca vrem schimbari majore, trebuie sa incepem cu noi. Toate insa se fac in pasi bine ganditi. Si de ce nu, invatand de la altii, cu modele de succes.

Maestrul Ioan Tugearu a vorbit pentru dans. Nu pentru balerini, nu pentru performeri sau dansatori de contemp. Pentru dans, cu tot ce cuprinde el: istorie, institutii, oameni. A avut singura interventie perfecta din cadrul dezbaterii, de altfel si aplaudata de toti din sala. Mie mi-au dat lacrimile. Pentru ca atunci cand un om vorbeste despre dans si nu despre el, se simte, iar lumea rezoneaza uniform.

Fara dans si cultura in general ne abrutizam, nu ne elevam si ramanem roboti ai unei societati interesate de uniformizare, nu de personalizare. Si sa nu uitam ca dansul este o forma de expresie universala care transcede barierele culturale si de limba. Si ca ne ofera o identitate nationala, dar si individuala, pe care o putem plimba oriunde in lume. Asa cum a facut-o si dansatorul meu preferat, MIKHAIL BARYSHNIKOV. Times are really changing!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s